Filme vechi, filme subtitrate, filme romanesti, documentare, filme de Oscar, Al II-lea Razboi Mondial, actiune, aventura, drama, comedie.
Published On: Sun, Jun 8th, 2014

Film – Stefan Luchian (1981) – vedeti aici filmul

poster-Film-Stefan-Luchian-1981 Stefan Luchian , film romanesc, biografic, aparut in 1981, regia Nicolae Mărgineanu.
In rolurile principale: Maria Ploae, George Constantin, Ion Caramitru.
– – – – – – – – –
Muzeul Judeţean Botoşani (Str. Unirii, nr. 15, Botoşani): În acest muzeu se gasesc câteva obiecte aparţinând lui Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, ştefan Luchian, Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Octav Băncilă, si piese de mobilier din ultima locuinţă din Bucureşti a pictorului ştefan Luchian şi o vioară care a aparţinut lui George Enescu.
– – – – – – – – –

Caseta film Stefan Luchian
Titlul original: Stefan Luchian
Regia: Nicolae Mărgineanu
Scenariul: Iosif Naghiu, Nicolae Mărgineanu
Distributia: Ion Caramitru (Stefan Luchian), Răzvan Vasilescu, Adrian Pintea, Victor Rebengiuc, Maria Ploae, George Constantin, Florin Călinescu, Mircea Veroiu, Stefan Velniciuc, Carmen Maria Strujac, Rodica Negrea, Dorina Lazăr, Jean Lorin Florescu, Vasile Niţulescu, Ovidiu Schumacher, Constantin Baltaretu, Mihai Dinvale, Petre Gheorghiu, Constantin Dinulescu, Monica Ghiuţă, Barbu Brezianu, D.I. Suchianu..
Durata: 100 minute
An: 1981

FilmulStefan Luchian
(Stefan Luchian s-a nascut la 1 februarie 1868, Ştefăneşti, Botoşani.)
Filmul povesteste despre Stefan Luchian, viata si opera sa, ascensinunea – succesul si faima – si sfarsitul timpuriu dat de o boala grea. Luchian, cel indragostit de viata, care s-a luptat pentru altii, se va lupta si cu sine pentru arta sa, si nu va renunta la armele sale: culorile si penelul. Dar boala, e mai tare si, cand ii ataca degetele, el isi leaga penelul de mana paralizata si continua, continua, continua.. sa mai picteze.
Şi a fost aşa: George Enescu, l-a vizitat într-o seară pe Ştefan Luchian. Vioara marelui compozitor a răsunat lângă patul de suferinţă al pictorului, întru respect şi alinare.

vedeti in player filmul – Stefan Luchian


autoportret-Stefan-Luchian-Un-zugrav Ştefan Luchian (1868-1916)
Pictor roman, personalitate dominanta in arta romaneasca de la inceputul sec. al XX-lea. A studiat sa Scoala de arte frumoase din Bucuresti, apoi la Acadenia de arte frumoase din Munchen si la Academia Julian din Paris. Din anii sederii la Paris dateaza lucrarea “Ultima cursa de toamna”, vizibil influentata de Manet si Degas.
Intors in tara, el este in 1896 unul dintre organizatorii activi ai expozitiei artistilor independenti, manifestare de protest impotriva tendintelor favorizate de oficialitate. In 1897, Luchian a participat la intemeierea societatii “Ileana”. Inca din primii ani ai sederii in tara, preocuparile si posibilitatile sale artistice se realizeaza in lucrari ca “Mahalaua Dracului” (1898) ori “Safta florareasa”.
Arta sa bazata pe cunoasterea temeinica a tendintelor artei europene contemporane, dar mai ales pe ceea ce Grigorescu adusese nou si proaspat in pictura romaneasca, se contureaza si se clarifica in opozitie cu retetele sterile ale academismului.
Prezenta eminenta in viata artistica si sociala a timpului sau, participand la Saloanele oficiale, la expozitiile Societatii “Tinerimea artistica” si organizand inca din 1895 numeroase expozitii personale, Luchian si-a cautat in natura, in realitatea vie sursele de inspiratie.
Desi bolnav, intreprinde dese calatorii in tara din 1903 pana in 1909 (pe Baragan, la Brebu, la Moinesti). Roadele acestor calatorii sunt o serie de admirabile lucrari, capodopere de simplitate si finete, de sinteza coloristica si arhitecturala a formelor.
Iubind cu pasiune oamenii si viata, Luchian ajunge la sinteze cromatice proprii, deschizatoare de drumuri, in cadrul unei tematici umaniste.
Numeroase dintre lucrarile lui ni-l arata ca pe un suflet generos care traieste revolta si suferintele celor oprimati (“La impartitul porumbului”, 1905; seria de desene si pasteluri evocand dramatic aspecte ale rascoalei de la 1907) si care se apleaca cu adanca intelegere si simpatie asupra oamenilor simpli (“Batran cersetor”, 1904; “Dupa munca spre casa”, 1905; “Mos Niculaie cobzarul”, 1907; “Lautarul”).
Privelistile sale bucurestene, peisajele de la Brebu ori Moinesti, lucrate adesea in tehnica pastelului, in care Luchian a atins o inalta maiestrie, portretele si autoportretele sale (“Un zugrav”, 1907; “Autoportret”, 1908) au o puternica si dramatica viata interioara.
Paralizat catre sfarsitul vietii, Luchian picteaza mai ales naturi moarte reprezentand flori (“Anemone”, “Garoafe”, “Maci”), unice in arta noastra prin intensa vibratie a sentimentului si a coloritului.
Academia Romana l-a ales membru post-mortem.

About the Author

Filme vechi, filme subtitrate, filme romanesti, documentare, filme de Oscar.