Praslea cel voinic si merele de aur – film desene animate
vedeti aici filmul de desene animate, dupa un basm de Petre Ispirescu.
"A fost odata ca niciodata, ca daca n-ar fi nu s-ar mai povesti…
A fost odata un imparat bogat, viteaz, milostiv si iubitor de semeni. Avea imparatul nostru trei feciori ca trei brazi de care era tare mandru si nu-i pierdea din ochi de dragi ce-i erau.
Bogatia cea mai mare a imparatului era insa un pom maiastru care arata ca fiecare altul, dar in fiecare an facea mere de aur.
Nici macar o data nu s-a putut bucura imparatul de aceste mere. Tocmai cand dadea in parg, in puterea noptii, cineva se furisa si le fura pe toate ! Zadarnic a pus imparatul nostru straji si pe cei mai viteji oameni de arme sa pazeasca. O vraja îi adormea iar hotul fura toate merele de aur. Amaraciune mare il apasa pe imparat din aceasta pricina…" iara eu incalecai pe-o şea si va spusei povestea aşa !
Regia…Radu Dumitru Penescu
Conceptia artistica:
Bogdana Ticulescu
Radu Dumitru Penescu
Muzica si coloana sonora:
Petru Margineanu
Povestitor…Nicolae Urs
vedeti in player "Praslea cel voinic si merele de aur"
Petre Ispirescu (n. ianuarie 1830, Bucureşti — d. 27 noiembrie 1887), a fost un editor, folclorist, povestitor, scriitor şi tipograf român.
Este cunoscut mai ales datorită activitaţii sale de culegător de basme populare româneşti pe care le-a repovestit cu un har remarcabil.
Petre Ispirescu s-a născut la Bucureşti, în mahalaua Pescăria Veche, în familia frizerului Gheorghe Ispirescu. Mama, Elena, de origine transilvăneană, era, se pare, o povestitoare neîntrecută.
De la părinţi sau de la calfele şi clienţii tatălui său, Ispirescu a putut asculta, în copilărie, numeroase creaţii populare, mai ales basme.
În 1862, Ispirescu a publicat primele şase basme culese de el, în Ţăranul român, la îndemnul lui Nicolae Filimon. Este vorba de basmele Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără moarte, Prâslea cel voinic şi merele de aur, Balaurul cel cu şapte capete, Fata de împărat şi pescarul şi Fiul vânătorului. Ele au fost reunite apoi, împreună cu altele în prima sa culegere de basme astăzi devenită o raritate bibliografică.
