Vedeti aici filmul documentar BBC Caraibele Salbatice Recifuri si Epave
Titlul original: "BBC – Wild Caribbean – Reefs and Wrecks"

Caraibele salbatice
Un soare cald şi ape de cristal, e un cocteil din Caraibe care atrage mii de vizitatori în fiecare an. Aceste ape calde sunt şi condiţii ideale pentru cel mai bogat habitat de pe planetã, recifurile de coral.
Dar aceastã lume minunatã este plinã şi de primejdii. Mii de vase au eşuat pe recifurile din Caraibe. Azi, piraţii şi dublonii lor de aur au dispãrut, dar încã mai sunt comori aici, comoara vie a recifurilor din Caraibe şi a epavei.

Mai mult de 7.000 de insule sunt presarate prin Caraibe, cu plaje imaculate înconjurate de recifuri de coral. Multe dintre aceste insule formeazã un lanţ lung, care creeazã o barierã între Atlanticul agitat din est şi apele calde şi adãpostite
ale Mãrii Caraibelor. Ele protejeazã linia ţãrmului de asaltul constant al valurilor şi suportã şi o mare varietate de vietãţi.

Mulţi dintre aceşti peşti şi corali nu mai trãiesc în alte pãrţi. Forţa motrice din spatele acestei comunitãţi este reciful de coral. Peşti, precum peştele chirurg
albastru, se hrãnesc cu alge care cresc pe recif, ceea ce ajutã şi la pãstrarea sãnãtãţii recifului.
Peştele chirurg, peştele buzat creol, crevetele, gruperul roşu, calmarul caraibean, caracatita, pisicile de mare, iata cateva dintre vietatile care se agita zilnic in aceasta lume mirifica .

Multe dintre recifuri nu ar exista fãrã insule. De la câţiva metri, la mai mult
de 150 kilometri diametru, mii de insule din Caraibe au ape mici unde ţãrmurile intrã în ocean, locul ideal unde pot creşte recifurile. Recifurile sunt construite
de miliarde de animale minuscule. Aceste animale sunt polipi de coral şi trãiesc împreunã în colonii uriaşe, creând structuri complexe pe recif.
Dar adevãraţii constructori ai recifului, şi temelia acestui întreg mediu, sunt coralii tari. Coralii tari au un schelet extern dur şi cu timpul ei formeazã
coloana vertebralã a recifului, pe care poate creşte restul comunitãţii.

Mare parte din recifurile de coral din Caraibe, încercuiesc insulele, şi sunt doar la o aruncãturã de bãţ de ţãrm. Dar alte recifuri se gãsesc în largul mãrii.
Spaniolii numeau aceastã zonã de apã puţin adâncã, "baja mar", sau "mare puţin adâncã". Acum face parte din Bahamas.
La 130 km nord de Republica Dominicanã, se aflã o zonã de mare de corali, puţin adâncã, numitã Silverbanks. Numele vine de la o comoarã de argint pierduta aici în anii 1600, când s-a scufundat un galion spaniol.
Nu toate recifurile sunt nişte adãposturi sigure. De-a lungul secolelor, ele au trimis mii de vase şi marinari în morminte de apã… Vasul Rhone, un vas cu aburi
de 90 m al Poştei Regale, zace la Black Rock Point, în insulele Virgine britanice. În 1867, acest vas a fost împins spre recif, de unul dintre ultimele uragane
din an, cu mari pierderi de vieţi.
Vasele încã se ciocnesc de recifuri şi se scufundã peste tot în Caraibe. Dar aceste epave sunt case perfecte pentru viaţa marinã. Sute de vase sunt scufundate acum deliberat pentru a forma recifuri artificiale.
Insulele Cayman sunt speciale pentr apele lor adânci. În apropiere, groapa Cayman
plonjeazã mai mult de 7.000 m, fiind cel mai adânc loc din Marea Caraibelor.

vedeti in player filmul documentar BBC Recifuri si Epave

Dar bijuteria coroanei dintre toate recifurile din Caraibe, le eclipseazã pe toate.
Se întinde pe mai mult de 300 km în larg, din America Centralã, Belize în Mexic, pânã în Honduras. Uriaşa barierã de coral este a doua structurã de coral ca mãrime, dupã Marea Barierã de Coral din Australia.
Acest masiv sistem de recifuri are cheiuri, ape mici, atoli şi cãderi, şi încã ceva
care-l face renumit: Gaura Albastrã. O dolinã naturalã, cu 400 metri diametru.

Asigurând atât de multã hranã şi adãpost, recifurile de corali ocupa doar 1% din suprafaţa mãrilor şi oceanelor, şi totuşi sunt casa a mai mult de un sfert din toate speciile de peşti de apã sãratã.
–