Filme vechi, filme subtitrate online, filme romanesti, documentare, filme de Oscar, Al II-lea Razboi Mondial, actiune, aventura, drama, comedie.
Published On: Mon, Apr 16th, 2018

Film – Nunta de Piatră – Nunta de Piatră (1973)

Nunta de piatră

poster nunta de piatraNunta de piatră, 1973, film românesc, este format din două mediu-metraje: “Fefeleaga” – in regia lui Mircea Veroiu si “La o nunta”, regia Dan Pita , ambele filme inspirate dupa nuvelele lui Ion Agârbiceanu.
Obtinand premiul Oscar  ex-aequo la Festivalul Internaţional al Filmului de la Panama cele doua mediu-metraje au fost achiziţionate de Muzeul de Artă Modernă din New York.

Fefeleaga
Regia: Mircea Veroiu
Distributia: Leopoldina Bălănuţă, Nina Domiga, Elisabeta Jar, Ferenc Bencze, Mihai Alexandru, Teodor Cojocaru
Imaginea: Iosif Demian
Scenografia: Radu Boruzescu / Helmut Stürmer
Muzica: Dorin Liviu Zaharia – Formatia Sfinx

La o nuntă
Mediu-metrajul La o nuntă, după povestirea cu acelaşi nume a lui Ion Agârbiceanu, reprezintă debutul regizorului Dan Piţa.

Filmul lui Mircea Veroiu, dobandeste astazi, calificative suplimentare si merite deosebite, avand in vedere ca Rosia Montana se afla acum la confluenta unor mari interese financiare care, o data puse in practica, ar putea distruge fizic o parte a istoriei Romaniei.
Inceputul filmului: ” Rosia Montana – varf al “triunghului aurifer” la inceput de veac. Pentru cei mai multi, aurul – simbol al bogatiei – nu inseamna decat truda, saracie si deznadejde. Un trecut care nu trebuie uitat. ”

Nunta de Piatră (1973)

Mircea VeroiuMircea Veroiu (n. 29 aprilie 1941, Târgu Jiu – d. 26 decembrie 1997): un actor, scenarist şi regizor român.
Filmografie regizor Mircea Veroiu:
* Ceasul (1970) – filmul de absolvire a IATC
* Apa ca un bivol negru (1971)
* Nunta de piatră (1972) – în colaborare cu Dan Piţa
* Şapte zile (1973)
* Duhul aurului (1974)
* Hyperion (1975)
* Dincolo de pod (1975)
* Profetul, aurul şi ardelenii (1978)
* Între oglinzi paralele (1978)
* Artista, dolarii şi ardelenii (1978)
* Semnul Şarpelui (1981)
* Aşteptând un tren (1982)
* Sfârşitul nopţii (1982)
* Să mori rănit din dragoste de viaţă (1983)
* Adela (1984)
* Umbrele soarelui (1988)
* Somnul insulei (1994)
* Craii de Curtea Veche (1995)
* Scrisorile prietenului (1996)
* Femeia în roşu (1997)

Filmografie scenarist Mircea Veroiu:
* Nunta de piatră (1972) – segmentul „Fefeleaga”
* Dincolo de pod (1975)
* Adela (1984)
* Somnul insulei (1994)
* Femeia în roşu (1997)

Premii obţinute:
* ACIN pentru Apa ca un bivol negru (1971)
* ACIN pentru Nunta de piatră (1972)
* ACIN pentru Duhul aurului (1974)
* Bergamo pentru Duhul aurului (1974)
* ACIN pentru Dincolo de pod (1976)
* ACIN pentru Sfîrşitul nopţii (1983)
* ACIN pentru Să mori rănit din dragoste de viaţă (1984)
* San Remo pentru Adela (1985)
* Archachon pentru Somnul insulei (1994)
———————-
ion agarbiceanuIon AgarbiceanuFefeleaga (extras):
“De ceva timp nu-şi mai găsea locul, nu mai avea sărmana pentru cine să adune zloţi şi creiţari. Şi ea, şi Bator îmbătrînise, nu o mai ţineau picioarele, nu-şi imaginea cum putea căra cu calul ei drag atîta piatră. Zilele îi păreau lungi şi fară de capăt, nopţile nu mai aveau sfîrşit, iar odată cu răsăritul soarelui Bator o trezea, fiind gata să-şi pună pe el corfele.
Însă Fefeleaga îl ducea din nou la pociumb:
– Stai, Batore, stai, că de acum nu mai avem pentru cine aduce piatră, suntem două suflete care nu cer prea mult de mîncare.
Şi se uita în ochii lui care parcă o înţelegeau şi i-ar fi zis: „Vom trece noi şi peste asta…”. Treceau zilele fară nici o speranţă, nu mai avea sărmana Maria pentru cine să mai lucreze, pentru cine să mai cumpere duminica bucate. Dar după atîtea năpaste cîte au dat peste capul femeii pe parcursul anilor, uite, o aştepta şi o bucurie.

Într-o bună dimineaţă îl aude pe Bator nechezînd prin ogradă după atîta linişte ce se instaurase în casă după moartea Păuniţei. Ieşi în fuga mare afară şi cînd acolo ce-i văzu ochii?.. Pe acea laviţă, care a stat ea toate zilele acestea, dormea o biată copilă, mititică, zgribulită ca vai de ea. Şi cum era Fefeleaga o femeie bună la inimă, care crescuse cinci copilaşi, cine putea şti mai bine ca ea să îngrijească un odor de fată?.. O luă pe micuţă, o duse în casă, îi aşternuse patul acolo unde de obicei dormeau pruncii ei şi o lasă să se odihnească în pace. În ziua aceea femeii îi părea că şi razele soarelui parcă sunt mai frumoase şi mai blînde. Chiar şi Bator i se părea că e altul, că mănîncă mai cu foc şi privirile îi sunt mai jucăuşe. Copila aceasta i-a adus soarele-n casă.[…]”

———————-

rosia montana foto
Rosia Montana Foto
rosia montana harta
harta rosia montana

 

Istorie
Roşia Montană (în germană Goldbach, în maghiară Verespatak, în latină Alburnus Maior) este o localitate minieră din Munţii Apuseni, judeţul Alba, Transilvania, România. Este situată în Valea Roşiei, străbătută de râul Roşia.
Râul Roşia este bogat în minerale, în special fier care îi dă o culoare roşiatică, de unde şi denumirea comunei în română şi maghiară. Culoarea roşiatică a apei se datorează mineritului excesiv ce durează de peste 2000 de ani ce a dus la distrugerea pânzei freatice; conţinutul apei depăşeşte de 110 ori limita legală la zinc, de 64 de ori la fier şi de 4 ori la arsenic, ceea ce o face nepotabilă.
Localitatea are o existenţă milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu şi este una din cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa.
A fost înfiinţată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraş minier cu colonişti din Iliria.
Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131.
În ruinele fostei cetăţi, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripţii în limba greacă şi latină şi 25 de table de ceară.
Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roşia Montană.

Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roşiei erau şteampuri care funcţionau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roşiei debitul apei era insuficient pentru şteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial.

About the Author

Filme vechi, filme subtitrate, filme romanesti, documentare, filme de Oscar.